Educaţia sportului într-un mod agreabil – Interviuri cu antrenorii Arenei Sepsi

Dombi Szabolcs antrenor de baschet

Programul Inițiere în sport dedicat copiilor a început  pe data de 2 octombrie la Arena Sepsi și de atunci se bucură de o mare popularitate. Ultima oară am participat la ora de dimineaţă a preșcolarilor, iar acum dorim să prezentăm antrenorii care se ocupă cu acești copii.

Educaţia sportului într-un mod agreabil-  se poate rezuma idea și atitudinea pe care anternorii de la Arena Sepsi  le deţin și o au în considerare în timpul acestor sesiuni. Fără să fie agreabil, entuziasmul faţă de sport este foarte greu de transmis în această vârstă.
Această constatare este confirmată și de Szabolcs Dombi, primul antrenor de baschet, prezentat în cadrul serialului nostru. Szabolcs a terminat Facultatea de Educaţie Fizică și Sport al Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 2010 și tot în acel an a devenit antrenor de baschet la Clubul Sportiv Salema Baschet din Sfântu Gheorghe.

Foto: Vargyasi Levente

Ce îţi place cel mai mult în a fi antrenor?

– Pentru mine munca de antrenor este o experienţă minunată, deoarece etse ca și cum aș avea o mică echipă militară, pe care o conduc, influenţez și pentru care predau tactici, forţă și viteză, iar acest lucru este extrem de pasionant atât pentru mine, cât și pentru ei. Este, de asemenea, o mare satisfacţie pentru mine și succesul copiilor, sau felul în care văd și ei cum performanţele lor cresc de la o săptămână la alta.

Cum e să lucrezi cu copii foate mici?

– Este provocare nouă, deoarece cursurile pe care le predau copiilor foarte mici au mai degrabă o bază teoretică, ele nu sunt ca și antrenamentele.  Ne confruntăm cu lucruri frumoase și surprinzătoare în fiecare zi, cum ar fi de exemplu faptul că copiii mici încă își mai sug degeţelele sau vin la curs în compania ursuleţului de pluș, care și el la rândul lui trebuie să facă toate exercițiile pe care le fac și copii. Aici orele nu sunt intensive din  punct de vedere fizic, cum sunt cele de după-amiază, unde împreună cu echipele noastre ne focusăm pe performanţă, aici trebuie să fim mai jucăuși, reușind să facem ordine în zgomotul creat de vocile curioase ale copiilor.

Ne poţi spune o poveste drăguţă, plină de umor, care este memorabilă pentru un anume motiv?

– În fiecare joi vin copii din satele aflate în împrejurimile orașului Sfântu Gheorghe, ei sunt în clase diferite, cu vârsta de la 5 la 8, 9, 10 ani. La acest curs vine o fetiţă care de fiecare dată intră plângând, deoarece îi lipsește mama, tatăl și nu vrea să fie aici. Pe parcurs această fetiţă a devenit antrenorul secund, mută încolo și încoace balizele, uitând până la sfârșitul cursului că ea nu vroia să se joace.

Cum se obișnuiesc copii cu orele?

– Dezvoltarea culturii jocurilor este deja vizibilă. Aici există reguli în timpul jocului, acestea trebuie respectate, predate, iar pentru asta e nevoie de o cultură faţă de joc, iar această cultură variază în funcţie de copil. Orele sunt foarte bune, practicile de pricepere care au depășit copii până acum, au devenit mult mai ușoare după mulţi ani de practică. Nu mai există probleme nici în ceea ce privește alinierea, sau mulţi dintre ei se uită pe teren și ghicesc ce urmează să facem.

Foto: Vargyasi Levente
 

Care este schimbarea pe care a adus-o programul Inițiere în sport și înfiinţarea Arenei Sepsi pentru  facilităţile sportive din orașul nostru?

– Acest proiect este complet diferit faţă de orele de educaţie fizică tradiţionale, deoarece aici ne concentrăm într-adevăr pe joc și încercăm să excludem acele elemente tradiţionale datorită cărora sportul nu este atât de popular. Aici încercăm să obţinem ceea ce noi în perioada copilăriei noastre am obţinut pe terenurile de joacă. Căci noi ieșeam la locul de joacă, petreceam toată ziua acolo. Este surprinzător, dar în zilele noastre acest obicei nu mai există în viaţa multor copii. Noi încercăm să înlocuim această lipsă o dată pe săptămână. Observ de exemplu și faptul că numărul celor care vin la meciuri este mult mai mare, deoarece ei aud acasă de la copii cât de bine este la Arenă, cât de plăcut este antrenamentul, astfel că de îndată ce se anunţă vreun program, fie meci, concert sau orice eveniment, participarea părinţilor este mult mai încurajată. Oamenii încep să-și dea seama că și mersul la meciuri sau competiţii este o activitate distractivă, o experienţă comunitară, iar astfel se pot identifica și cu sportul. Aceasta este cu siguranţă o schimbare bună.

Recent am selectat o echipă compusă din jucători cu vârsta de șapte ani de la Arenă și oberv că copii vin și la antrenamentele de după-amiază cu mult drag, căci ne-au cunoscut deja pe noi, antrenorii, ne-am obișnuit împreună, și în același timp și părinţii sunt deschiși, încurajează copii să facă mișcare.