Oraşul cu consum scăzut de energie

Scopul este diminuarea emisiilor de dioxid de carbon

În anul 2011, Sfântu Gheorghe a aderat la Asociaţia Primarilor la propunerea Uniunii Europene, parte a proiectului Surse de Energie Regenerabilă, scopul căruia este acela ca până în anul 2020 – faţă de 1990 – emisiile de dioxid de carbon ale aşezărilor urbane să se diminueze cu 20%, iar pe lângă asta, o prioritate este aceea ca eficienţa energetică să crească cu 20%.

Acest lucru presupune responsabilităţi, şi a fost nevoie de elaborarea unui plan pentru a ajunge la rezultatele scontate, iar acest lucru este foarte important de realizat, deoarece fără acesta nu se poate aplica pentru anumite proiecte din ciclul comunitar care începe în anul 2014. Proiectul pentru Sfântu Gheorghe a fost realizat de o societate din Braşov. Din datele culese în anul 2008 au reieşit indicatorii care arată cât consumă instituţiile culturale, de învăţământ, sportive şi administrative subordonate Consiliului Local al Municipiului Sfântu Gheorghe din tipurile de energie (electrică, gaz, apă), şi s-au făcut măsurători şi la parcurile auto ale acestor instituţii, aici fiind inclus şi parcul auto al societăţii de transport în comun. S-au realizat şi calcule estimative cu privire la numărul autoturismelor din oraş, a intensităţii circulaţiei de tranzit, şi ce efect au acestea asupra mediului înconjurător. Totodată s-au realizat estimări şi cu privire la starea clădirilor, a uşilor şi a ferestrelor, a pereţilor, a stării structurilor acoperişurilor, toate acestea pentru a stabili pierderile de energie. Documentaţia a fost finalizată anul acesta în luna aprilie  , fiind adoptată de Consiliul Local în cadrul şedinţei din data de 30 mai.

În baza acestor indicatori, scopul este acela ca până în 2020, Sfântu Gheorghe să diminueze emisia de dioxid de carbon cu 20%. În timpul analizei, au fost evaluate cinci categorii: clădirile instituţiilor subordonate Primăriei, iluminatul intern al acestora – căci este demonstrat faptul că iluminatul necorespunzător al spaţiilor interne, al birourilor are efect dăunător asupra sănătăţii, şi angajaţii se pot simţi obosiţi. De asemenea, a fost analizat şi iluminatul public stradal şi al spaţiilor publice, dar totuşi, cel mai important element este acela de a optimiza circulaţia cu autovehicule, aici fiind inclusă şi schimbarea parcului de autobuze al societăţii de transport în comun, căci acesta este unul din cele mai mari surse de dioxid de carbon. În studiu mai este menţionat şi faptul că proiectul declarat câştigător al construirii parcului fotovoltaic va asigura iluminatul intern al instituţiilor subordonate Primăriei, dar şi iluminatul public stradal şi al spaţiilor publice  , oferind un anumit grad de  independenţă energetică municipiului reşedinţă de judeţ.

Primăria plănuieşte să realizeze şi să elaboreze mai multe proiecte integrate, în cadrul următorului ciclu de proiecte europene, acestea servind, de exemplu, la reabilitarea completă a şcolilor, pentru ca şi în aceste instituţii, pierderile de energie să fie minime.

 
Foto: Vargyasi Levente