Acțiune unitară a Ținutului Secuiesc în proiectul „Capitala Culturală a Europei”
Și Târgu Mureș se alătură proiectului Ținutul Secuiesc – Capitala Culturală a Europei – a anunțat în cadrul conferinței de presă de joi primarul Antal Árpád András, care a prezentat reprezentanților mass media expunerea de motive ale județelor și orașelor care sprijină această inițiativă. După cum știți, în 2021 una dintre capitalele culturale ale Europei va fi în România, iar în urma inițiativei venite din partea sferei civile, Sfântu Gheorghe a asumat aplicarea pentru acest titlu în numele Ținutului Secuiesc. Expunerea de motive a fost semnată de președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, primarul municipiului Târgu Mureș, Dorin Florea, primarul municipiului Miercurea Ciuc, Ráduly Róbert, primarul din Odorheiu Secuiesc, Bunta Levente, cel din Gheorgheni, Mezei János, din Târgu Secuiesc, Bokor Tibor și primarul din Sovata, Péter Ferenc.
„Mă bucură faptul că Târgu Mureș a răspuns pozitiv, completând astfel această iniţiativă, pentru că până acum am simțit lipsa colaborării cu Târgu Mureș. Acest proiect este un prilej de a demonstra că putem gândi împreună într-un domeniu foarte important, în domeniul culturii” – spune Antal Árpád András, menționând că în opinia sa primarul din Târgu Mureș a realizat faptul că orașul pe care îl conduce poate ieşi în evidenţă dacă se alătură regiunii Ținutului Secuiesc, în caz contrar va rămâne în umbra municipiului Cluj Napoca.
Expunerea de motive prezintă acele aspecte pentru care regiunea merită titlul de „Capitală Culturală a Europei”, accentuând faptul că, cultura secuiască are aspecte proprii marcante inclusiv în cadrul marii familii a culturii maghiare universale, și astfel este o cultură unică în Europa. Secuii și-au păstrat identitatea, unitatea de-alungul secolelor, iar modul de viață bazat pe respectul față de tradiții, gândirea tipic secuiască pe care o cunoaștem din proverbe și zicători poate reprezenta un exemplu istoric pentru o Europă care se confruntă cu o criză de identitate și cu o permanentă căutare a rădăcinilor. Ținutul Secuiesc nu este doar purtător de cultură, ci și creator al culturii, scrierea pe răboj este unică în Europa, tezaurul de povești, legende, dansuri și cântece populare este de o bogăție inestimabilă, meșterii populari creează produse de nivel mondial, de la vasele de lut din Corund, până la obiectele țesute sau creațiile culinare ale pricepuților bucătari. Bogățiile naturale ale Ținutului Secuiesc fac din această regiune nestemata Transilvaniei: munții, lacurile, salina, sau băile cu apă minerală constituie atracții turistice cu mare potențial. Pe marginea relației secui-maghiari din mijlocul țării se poate discuta deschis și la obiect despre întrebările legate de comunitățile străvechi din Europa, dând un nou avânt recunoașterii și salvării maghiarilor ceangăi, şi pot fi abordate problemele legate de relația româno-maghiară, sau cea a comunității rome.
Potrivit inițiatorilor, proiectul „Capitala Culturală a Europei” este o ocazie bună pentru a lucra la acele strategii, care vor defini Ținutul Secuiesc în perioada următoare, toate acestea vor fi analizate în context european, și astfel identitatea regională secuiască va fi determinată în context european.
Semnatarii expunerii de motive subliniază că fără implicarea activă a locuitorilor Ținutului Secuiesc, și a celor care au locuit în trecut aici, aplicarea pentru titlul de capitală culturală rămâne visul prea puținelor persoane. Cauza Ținutului Secuiesc – iar în context larg, cauza întregii comunități maghiare din Transilvania – este o problemă națională, astfel roagă toți cetățenii să se alăture pentru a o face împreună o cauză europeană!
