2014-11-12: Filarmonica Braşov va susţine cel de-al doilea concert al stagiunii de concerte simfonice

Vineri, 14 noiembrie, Filarmonica din Braşov va susţine cel de-al doilea concert al stagiunii de concerte simfonice 2014/2015 din Sfântu Gheorghe în sala mare a Teatrului Tamási Áron. În program, Gioacchino Rossini – uvertura operei „Cenuşăreasa”, Concertul în La major pentru Clarinet de W. A. Mozart şi Simfonia a II-a lui Beethoven. Dirijor Iulian Rusu, solist Izsák Jenő (originar din Sfântu Gheorghe). Atragem atenţia asupra faptului că programul anunţat anterior s-a modificat, în locul concertului la vioară a lui M. Bruch fiind inclus  Concertul în La major pentru clarinet de W. A. Mozart.

În programul concertelor simfonice, deseori se fac auzite uverturi ale lui Rossini –  acesta fiind și motivul alegerii Filarmonicii din Braşov. Uvertura operei Cenuşăreasa urmează aceleaşi principii de formă şi construcţie ca şi restul uverturii ale lui Rossini: intro-ul lent, este mai semnificativ şi voluminos decât media, în schimb lucrările sunt antrenate de acelaşi elan care se găseşte în accelerarea ritmică şi  în celebrele crescendo-uri, atât de tipice lui Rossini –  scrie Pándi Marianne.

Clarinetul, acest instrument nobil, dintre toate instrumentele muzicale de suflat din lemn, este destinat a exprima esenţa operelor lui Mozart: nu l-a utilizat doar în orchestră, ci i-a descoperit şi caracteristicile extraordinare solistice. Concertul în La major pentru clarinet K. 622 (1791) este ultima operă scrisă de Mozart pentru un instrument solo, fiind considerată cea mai echilibrată, şi cea mai elegantă compoziţie, totodată fiind şi prima capodoperă pentru clarinet, a acestui gen. Partea întâi dezvăluie, încă de la debut, virtuţile solistice ale clarinetului, şi agilitatea acestui instrument de suflat.  Finalul dezvăluie, prin solistul Izsák Jenő în cea de-a patra variaţiune, virtuozitatea clarinetului într-un dialog metaforic şi ludic cu vioara. Utilizarea clarinetului de către Mozart a cunoscut o creştere interesantă, iar timbrul deosebit al acestui instrument de suflat a fost descoperit şi experimentat pentru prima oară în creaţia de divertisment a marelui compozitor. Victoria deplină a clarinetului a fost obţinută în muzica de cameră şi în concertul special dedicat acestui instrument.

Istoria muzicală are în evidenţele ei informaţii contradictorii în ceea ce priveşte opera lui Beethoven, căci o operă atât de veselă şi plină de viaţă ca şi Simfonia a II–a a fost compusă în aceeaşi perioadă cu un testament sumbru şi serios. A doua simfonie a lui Beethoven a fost compusă în anul 1802, perioadă în care surzenia sa a devenit tot mai evidentă şi a început să realizeze că ar putea fi incurabilă. Este una din ultimele lucrări a aşa numitei „perioade timpurii” a lui Beethoven. Beethoven a compus această operă în această stare de spirit, fiind un contrast cu lumea exterioară.
 
Intrarea este liberă cu abonamentul pentru concerte simfonice, dar la Biroul de Organizare Evenimente Culturale (Piaţa Libertăţii, nr 1) se pot procura bilete de luni până joi, între orele 11–16 şi vineri în intervalul orar 11–13.