Consiliul Local Sfântu Gheorghe a adoptat bugetul pe anul 2024
Primarul Antal Árpád anunţă că bugetul din acest an va fi unul al rezilienţei, care va depăşi însă bugetul record de anul trecut.
Consiliul Local Sfântu Gheorghe s-a întrunit vineri în şedinţă extraordinară şi a adoptat printre altele şi bugetul local pentru anul 2024. În acest sens, primarul Antal Árpád a explicat într-o conferinţă de presă cum a fost alcătuit bugetul şi cum a evoluat bugetul local în ultimii ani.
„În 2008 când am venit acasă din Bucureşti, din Parlament, am spus două lucruri esenţiale: pe de o parte că vom ţine un echilibru între dezvoltarea comunităţii şi lucrările de infrastructură, şi pe de altă parte că vom depune eforturi pentru ca funcţionarea oraşului să fie realizată din taxele şi impozitele plătite de locuitori, dar pentru dezvoltarea oraşului vom aduce din fonduri din Bucureşti, Bruxelles, Budapesta, de unde se poate”, spune Antal Árpád.
Astfel, autorităţile locale din Sfântu Gheorghe construiesc în fiecare an un buget „realist-pesimist”.
„Practic în fiecare an pornim de la un buget care e mai mic decât bugetul pe care îl realizăm la sfârşitul anului. Anul trecut am estimat venituri de 255 de milioane de lei, iar până la sfârşitul anului am realizat 329 de milioane de lei, adică cu 29% mai mult. Asta în ciuda faptului că am avut un an extrem de dificil, foarte greu, cu nişte decizii guvernamentale care ne-au creat foarte multe dificultăţi mai ales în a doua jumătate a anului, dar în ciuda tuturor dificultăţilor din punct de vedere bugetar am avut un an bun”, explică Antal Árpád.
Pentru anul acesta Primăria porneşte bugetul de la suma de 334 de milioane de lei, fiind un buget al echilibrului şi al rezilienţei.
„Încercăm ca oraşul să fie rezilient la şocurile care vin din exterior, fie că vorbim de schimbări legislative, fie că vorbim de efectele războaielor, creşterea preţurilor. Evident că nu vom realiza acest lucru într-un singur an, cu un singur buget, dar pe următorii 3-5 ani construim bugetele în această direcţie, pentru ca toate instituţiile şi oamenii să fie în siguranţă. Pentru că indiferent de ce decizii haotice se iau la nivel central, noi trebuie să mergem în direcţia cea bună”, spune Antal Árpád.
În ceea ce priveşte componentele bugetului, primarul a explicat că toate impozitele plătite anul trecut de persoanele fizice pe autoturisme, terenuri şi imobile reprezintă sub 3% din bugetul realizat. Restul bugetului local este format din impozitele persoanelor juridice, impozitele pe venit, sumele din fonduri europene şi guvernamentale, plus unele alocări din TVA pentru anumite costuri standard în educaţie, de exemplu.
De asemenea, în 2013 a început la Sfântu Gheorghe programul de Minimis prin care se returnează firmelor locale o parte din impozitul pe clădiri, iar până la sfârşitul anului trecut Primăria a returnat în total către firme 11,73 milioane de lei.
Începând cu 2016, Codul fiscal permite autorităţilor locale să stabilească nivelul impozitelor pe clădiri pentru persoanele fizice în marja unor limite minime şi maxime, diferenţa dintre cele două fiind de 650%.
„Noi în toată această perioadă am păstrat impozitele pe clădiri la valoarea minimă. Dacă am fi stabilit impozitele la valoarea maximă, adică de 6,5 ori mai mari, în limitele legii, locuitorii oraşului ar fi plătit în aceşti ultimi 7 ani peste 160 de milioane de lei în plus, bani care astfel au rămas la familiile din oraş. Iar această sumă uriaşă care putea fi încasată la bugetul local am compensat-o prin UDMR, pentru că astfel am reuşit ca din fondul de rezervă al Guvernului să atragem peste 86 de milioane de lei, iar prin nişte iniţiative politice care au schimbat toată logica finanţărilor din România au intrat în ultimii ani în bugetul Municipiului Sfântu Gheorghe 110 milioane de lei. Dacă calculăm, vedem că avem un plus de 25 de milioane de lei între banii care au rămas la cetăţeni din impozitul local şi ce am reuşit să atragem. Dar asta înseamnă influenţa UDMR în politică!”, spune Antal Árpád.
De asemenea, primarul a mai explicat că sunt localităţi în care primăriile includ în buget şi preiau foarte multe investiţii, cum ar fi şoselele de centură, de exemplu.
„Deşi centura de la Sfântu Gheorghe e o investiţie a noastră, foarte importantă pentru oraş, n-o veţi găsi în bugetul oraşului, pentru că nu am preluat-o de la CNAIR, pentru că n-am vrut să pun o presiune pe aparatul de specialitate. Din punct de vedere al cifrelor ar arăta mult mai frumos bugetul cu peste 70 de milioane de euro în plus, dar nu consider că trebuie să câştig o competiţie a cifrelor din buget, ci vreau să câştig o competiţie a calităţii vieţii locuitorilor, şi nu a cifrelor”, mai spune primarul.
În plus, acesta susţine că în continuare este foarte importantă schimbarea acestui „centralism financiar fantastic” care există în România, prin demersuri pentru alocări financiare echitabile.
„România nu are o capitală, dar Bucureștiul, capitala, are o țară. În ultimii ani, banii țării au fost în mod constant alocaţi pentru a dezvolta Bucureștiul. Noi am făcut și vom face demersuri pentru a schimba acest lucru, pentru ca și noi, restul țării, să primim ceea ce ni se cuvine, ceea ce am plătit la bugetul central. Datorită UDMR, am reușit să aducem în ultimii ani aproape 200 de milioane de lei la Sfântu Gheorghe, datorită reorganizării modului în care finanțăm Bucureștiul, și am adus bani la Sfântu Gheorghe și din fondul de rezervă al Guvernului”, a mai declarat Antal Árpád.
